\u00a0<\/strong><\/p>\n

14 Noiembrie 1878. Semnifica\u021bii<\/strong><\/p>\n

\u00a0<\/strong><\/p>\n

Ziua de 14 Noiembrie a fost consacrat\u0103 drept \u201eZiua Dobrogei\u201d, o sintagm\u0103 nu tocmai inspirat\u0103, \u00een opinia mea,\u00a0 suger\u00e2nd parc\u0103 mai degrab\u0103 percep\u021bia de s\u0103rb\u0103toare comunitar\u0103 \u201eanexat\u0103\u201d politic, dec\u00e2t un moment istoric al procesului de construc\u021bie na\u021bional\u0103 pan-rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

Suntem, \u00eenc\u0103, din p\u0103cate, captivi unei mentalit\u0103\u021bi care prefer\u0103 t\u0103cerea sau eschiva ipocrit\u0103 abord\u0103rii profunde \u0219i atente la nuan\u021be a faptelor (istorice \u00een cazul acesta); aparen\u021ba, formalul tinde astfel s\u0103 se insinueze dominator fa\u021b\u0103 de esen\u021ba l\u0103untric\u0103 a analizei istorice. Concomiten\u021ba reanex\u0103rii sudului Basarabiei de c\u0103tre Rusia cu \u201ereunirea\u201d Dobrogei la Rom\u00e2nia –\u00a0 spre a relua sintagma din cuprinsul Tratatului de la Berlin, care a consacrat-o \u2013 a plasat astfel acest moment istoric al \u00eentregirii na\u021bionale sub semnul aparen\u021bei unei infame compensa\u021bii teritoriale pe care, jena\u021bi, s-ar cuveni s\u0103-l trat\u0103m marginal sau s\u0103-i dilu\u0103m semnifica\u021biile \u00een formul\u0103ri ambigue. Or, tenacitatea \u201eb\u0103t\u0103liei pentru Basarabia\u201d, concomitent cu ra\u021biunile politicii interesului na\u021bional implicat \u00een chestiunea dobrogean\u0103 \u0219i dincolo de contextul imediat al desf\u0103\u0219ur\u0103rilor politice\u00a0 din 1878, dezminte o asemenea abordare \u0219i plaseaz\u0103 \u00een coordonate profund na\u021bionale momentul reunirii.<\/p>\n

14 Noiembrie 1878 este, \u00een aceast\u0103 perspectiv\u0103, doar momentul \u00een care, \u00een mod oficial<\/strong>, suveranitatea de stat rom\u00e2neasc\u0103 se restaura efectiv \u00een dreapta Dun\u0103rii<\/strong>, \u00een ciuda malversa\u021biunilor diploma\u021biei de la Sankt Petersburg, interesat\u0103 s\u0103 transforme posesiunea rom\u00e2neasc\u0103 \u00eentr-una provizorie \u0219i aservit\u0103 intereselor sale balcanice, panslaviste.<\/p>\n

\u201eFilmul\u201d evenimentelor \u0219i interpretarea lor \u00een contextul istoric dat dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult spa\u021biul limitat cuvenit unei post\u0103ri online pentru lectura frugal\u0103 a internau\u021bilor \u00a0\u0219i de aceea ne rezum\u0103m la c\u00e2teva considera\u021bii sintetice \u0219i, adiacent, la invocarea unor surse istorice incontestabile legate de acest moment istoric. Pentru contextualizare, preciz\u0103m doar c\u0103 evenimentele care au adus Dobrogea \u00een prim-planul dezbaterii interna\u021bionale succed noii faze a crizei orientale generate de r\u0103zboiul ruso-turc din 1877-1878. Pentru rom\u00e2ni, \u201echestiunea oriental\u0103\u201d a oferit ocazia proclam\u0103rii Independen\u021bei (9-10 Mai 1877) \u0219i angaj\u0103rii \u00een r\u0103zboi la cererea imperativ\u0103 a Rusiei<\/strong>, ulterioar\u0103 refuzului arogant al cooper\u0103rii militare a Rom\u00e2niei de c\u0103tre\u00a0 \u021bar. Iminen\u021ba unui dezastru militar rus \u00een fa\u021ba Plevnei a f\u0103cut uitate reticen\u021bele \u021bariste, motivate de inten\u021bia \u2013 certificat\u0103 anterior de acordul secret ruso-austro-ungar de la Reichstadt \u2013 de a reanexa sudul Basarabiei ca \u201eo chestiune de onoare\u201d \u0219i omagiu patern pentru \u021bar. S\u00e2ngele solda\u021bilor rom\u00e2ni pe fronturile balcanice a salvat campania ruseasc\u0103 \u0219i a \u201esecurizat\u201d politico-diplomatic actul proclam\u0103rii Independen\u021bei; ceea ce nu a schimbat planurile diploma\u021biei de la Sankt Petersburg privind pe fostul aliat salvator. Prin Tratatul ruso-turc de la San Stefano, la negocierea c\u0103ruia Rom\u00e2niei i s-a refuzat participarea de c\u0103tre partea rus\u0103 (!!! \u2013 ingratitudinea este adesea r\u0103splata celor mai mari sacrificii, spusese pilduitor lordul englez Salisburry) devoala la \u00eenceputul lui martie 1878 strategia diplomatic\u0103 rus\u0103: c\u00e2t\u0103 vreme independen\u021ba – \u00a0pe care Rom\u00e2nia \u0219i-o proclamase \u0219i cucerise singur\u0103, cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, \u00een r\u0103zboiul \u00eempotriva Puterii Suzerane otomane –\u00a0 nu mai putea fi \u201edarul otr\u0103vit\u201d al Rusiei pentru \u00a0Basarabia, \u201egenerozitatea\u201d pravoslavnic\u0103 a \u021barului\u00a0 introducea \u00een ecua\u021bie Dobrogea \u2013 parte a p\u0103m\u00e2ntului rom\u00e2nesc -, oferit\u0103 Rom\u00e2niei ca \u201edesp\u0103gubiri de r\u0103zboi\u201d !?! Cum ac\u021biunea Rusiei detona practic echilibrul european \u00eentr-o regiune de mare vulnerabilitate strategic\u0103, \u201econcertul european\u201d al Puterilor a dezavuat tratatul ruso-turc \u0219i a reunit Congresul european al Puterilor la Berlin (iunie-iulie 1878).<\/p>\n

*<\/strong><\/p>\n

*\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 *<\/strong><\/p>\n

Dac\u0103 unirea rom\u00e2nilor a fost, cum cu \u00eendrept\u0103\u021bire s-a spus,\u00a0 o chintesen\u021b\u0103 a vie\u021bii noastre istorice,reunirea Dobrogei cu \u021aara, \u00eemplinit\u0103 oficial la 14 Noiembrie 1878, este, la r\u00e2ndu-i, o semnificativ\u0103 ilustrare \u00een acest sens.<\/p>\n

\u201eAici, \u00een Dobrogea, spunea Nicolae Iorga, n-am r\u0103s\u0103rit pe nepreg\u0103tite, \u00eentr-un ceas de noroc r\u0103zboinic sau de chibzuial\u0103 diplomatic\u0103. Rom\u00e2nia a putut s\u0103 nu cear\u0103 aceast\u0103 \u00eentindere de teritoriu\u2026 Poporul rom\u00e2nesc, mocanul, cojanul au pretins-o prin dezvoltarea \u00eens\u0103\u0219i a necesit\u0103\u021bilor istorice\u201d.<\/p>\n

Complement natural al \u201e\u021b\u0103rilor carpatice\u201d, Dobrogea a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it implacabil destinul dramatic al \u00eentregului p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. \u00cen aceast\u0103 r\u0103scruce a invaziilor \u0219i \u201ejocurilor\u201d strategice de la Gurile Dun\u0103rii \u2013 \u201ecentrul de gravitate al lumii\u201d, \u00een viziunea lui Talleyrand \u2013 \u201edrumul r\u00e2urilor dace\u201d \u0219i-a g\u0103sit terminalul natural, aliment\u00e2nd rom\u00e2nitatea transdanubian\u0103 \u0219i orient\u00e2nd-o, firesc, spre spa\u021biul comun de na\u021bionalitate. Efectele domina\u021biei otomane, acele \u201ecarcase suprastructurale\u201d vizibile \u00een planul mi\u0219c\u0103rilor demografice, al \u201eanexiunii\u201d toponimice \u0219i administrative, \u00een deturnarea rosturilor economice \u0219i geopolitice ale Dobrogei \u00een or\u00e2nduirea vie\u021bii istorice a rom\u00e2nilor n-au putut-o, de aceea, disloca, \u00eenstr\u0103ina fundamental de aria natural\u0103 de apartenen\u021b\u0103. Ele au generat particularit\u0103\u021bi, dar nu \u0219i incompatibilit\u0103\u021bi insurmontabile care s\u0103 fi transformat \u021binuturile danubiano-pontice \u00eentr-un \u201eteritoriu al tuturor \u0219i al nim\u0103nui\u201d. \u201ePreponderen\u021ba politic\u0103 t\u0103cut\u0103\u201d a rom\u00e2nilor dobrogeni care, constata Ion Ionescu de la Brad la mijlocul sec. al XIX-lea, \u201erom\u00e2nizeaz\u0103\u00a0 toate celelalte popula\u021bii cu care convie\u021buiesc\u201d, definea, din acest punct de vedere, identitatea de fapt, dincolo de suveranitatea de drept (apartenen\u021ba administrativ\u0103 la Imperiul Otoman).<\/p>\n

Dobrogea a devenit \u00eens\u0103 obiect al dezbaterii interna\u021bionale \u00eentr-un context guvernat de filosofia echilibrului prin compensa\u021bii. Era, cum remarca N. Iorga, \u201eexproprierea \u00een folosul Puterilor a tuturora\u201d, sfid\u00e2nd \u201eorice legitimitate a tendin\u021belor na\u021bionale\u201d. Fa\u021b\u0103 cu imperativele \u201eunui prezent plin de amenin\u021b\u0103ri\u201d, Puterile reunite la Berlin au impus din nou statului rom\u00e2n asumarea unei decizii proclamate \u201edespre noi, f\u0103r\u0103 noi\u201d: cedarea Basarabiei meridionale \u0219i reunirea Dobrogei. O restitu\u021bie istoric\u0103 legitim\u0103 (reunirea Dobrogei) se \u00eenf\u0103ptuia, a\u0219adar, concomitent cu nesocotirea dreptului, a legitimit\u0103\u021bii (r\u0103pirea celor trei jude\u021be basarabene, Cahul, Bolgrad \u0219i Ismail). Rom\u00e2nia n-a putut evita s\u0103 fie victima politicii de compensa\u021bii a Puterilor \u00eentr-un moment c\u00e2nd aceasta constituia \u201ecredou-ul\u201d diplomatic al Europei, un adev\u0103rat tabu conceptual; a refuzat, \u00eens\u0103, \u00een temeiul intereselor de neam, condi\u021bia de \u201e\u021bar\u0103 a compensa\u021biilor\u201d<\/strong>.<\/p>\n

Printr-un exerci\u021biu de tenacitate \u0219i rafinament exemplare, diploma\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 a reu\u0219it s\u0103 evite o solu\u021bie compromi\u021b\u0103toare, p\u0103str\u00e2nd integritatea principiilor ce fundamentau politica idealului pan-rom\u00e2nesc (unirea rom\u00e2nilor). Era maniera \u00een care b\u0103rba\u021bii de stat chema\u021bi s\u0103 poarte r\u0103spunderea destinului na\u021bional \u00eentr-un moment de r\u0103scruce (pentru eternitate, s\u0103 preciz\u0103m pentru cei mai pu\u021bin aviza\u021bi c\u0103 Principe al Rom\u00e2niei era Carol I, prim-ministru Ion C. Br\u0103tianu, ministru de Externe Mihail Kog\u0103lniceanu, o triplet\u0103 memorabil\u0103 a demnit\u0103\u021bii na\u021bionale, sus\u021binu\u021bi de un Parlament responsabil \u0219i atent la tot ce ar fi putut leza baza de principii a \u00eemplinirii destinului na\u021bional), \u00een\u021belegeau s\u0103 \u201econcilieze\u201d o dilem\u0103 dramatic\u0103 a politicii rom\u00e2ne\u0219ti: restaurarea unui drept istoric (retrocedarea Dobrogei) prin siluirea spiritului s\u0103u (anexarea de c\u0103tre Rusia a sudului Basarabiei). Printr-un \u201earanjament de ordine european\u0103\u201d<\/strong> (formularea se reg\u0103se\u0219te mot-\u00e0-mot \u00een protocoalele Congresului de la Berlin) ce eluda complet varianta \u201eschimbului teritorial\u201d prescris de Rusia \u00een Tratatul de la San Stefano, <\/strong>Dobrogea era reunit\u0103 Rom\u00e2niei \u00een succesiune direct\u0103 de la Imperiul Otoman. <\/strong>Rom\u00e2nia, reflecta peste ani Ionel I.C. Br\u0103tianu, \u201en-a voit s\u0103 primeasc\u0103 Dobrogea de la Rusia, drept compensa\u021bie, ci de la Congres, ca o restabilire a unei vechi st\u0103p\u00e2niri \u0219i consacrare a unui interes european la Gurile Dun\u0103rii\u201d <\/strong>(tema mandatului de ordine european\u0103 \u00eencredin\u021bat de c\u0103tre Congresul de la Paris \u2013 1856 \u2013 ,care a creat premiza Unirii Principatelor \u0219i form\u0103rii statului rom\u00e2n modern menit s\u0103 fie o barier\u0103 \u00een calea panslavismului, a fost o constant\u0103 principial\u0103 a politicii rom\u00e2ne\u0219ti, asimilat ca garan\u021bie a ra\u021biunii de existen\u021b\u0103 a statului<\/strong>).<\/p>\n

\u00centemeiat\u0103 pe concep\u021bia c\u0103 \u201eluarea \u00een posesiune a Dobrogei nu este o chestiune de dominare, ci de convie\u021buire, c\u0103ci nu e vorba de cucerire, ci de uniune\u201d, clasa politic\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 a vremii a uzat de legile integr\u0103rii (<\/strong>prima dintre legi, dup\u0103 perioada administr\u0103rii prin Regulamente, avea s\u0103 fie Legea de organizare a Dobrogei, <\/strong>numit\u0103 \u0219i \u201eConstitu\u021bia Dobrogei\u201d \u2013 9 martie 1880, ini\u021biatori Mihail Kog\u0103lniceanu \u0219i Remus Oprean, <\/strong>prefectul de Constan\u021ba). \u00a0<\/strong>Reconversia societ\u0103\u021bii dobrogene ca \u201eRom\u00e2nie transdanubian\u0103\u201d nu a \u00eensemnat \u00een practica politic\u0103 un proces de absorb\u021bie. Rom\u00e2nia nu a asimilat \u201eOrientul \u00een miniatur\u0103\u201d din dreapta Dun\u0103rii, ci a fundamentat o politic\u0103 a integr\u0103rii, nu a \u201erom\u00e2nizat\u201d \u00een sensul atentatului la identitate, ci a construit unitatea societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti \u00een respectul diversit\u0103\u021bii etnice, culturale, confesionale.<\/strong><\/p>\n

Desigur, \u00een \u201eseria\u201d actelor istorice care au marcat devenirea statului rom\u00e2n, reunirea Dobrogei a fost un moment de \u00eentregire<\/strong>, deosebit \u00eens\u0103 de cele consacrate la 1859 \u0219i 1918. Nu este un act de unire na\u021bional\u0103 \u00een accep\u021biunea \u00eendeob\u0219te consacrat\u0103; nu este, \u00eens\u0103, o anexiune. <\/strong><\/p>\n

Fie \u0219i aceast\u0103 c\u0103utare de a defini prin cuv\u00e2nt esen\u021ba unui \u00eentreg proces istoric este o ilustrare a dramatismului destinului nostru na\u021bional. Istoria reunirii Dobrogei este una din ipostazele sale \u0219i confirmarea unei geniale concluzii:<\/p>\n

\u201eIstoria acestui neam nu este un joc al \u00eent\u00e2mpl\u0103rii, un capriciu al norocului, risipit \u00een clipa \u00eens\u0103 \u00een care s-a \u00eenjghebat, efectul unei tranzac\u021bii vremelnice \u00een ciocnirea de interese ale marilor imperialisme ce tind numai la stabilirea, \u00eentre ele, a unor zone de neutralizare \u0219i de echilibru. Nu este o \u201eRom\u00e2nie a Congresului\u201d\u2026, ci o Rom\u00e2nie \u00eentemeiat\u0103 pe truda a dou\u0103 milenii, care a cl\u0103dit aici, pe temelii \u0219i mai vechi, singurul popor al Europei ce a p\u0103strat nu numai graiul \u0219i datina, dar \u0219i numele Romei\u201d.<\/em><\/strong><\/p>\n

(Gh. I. Br\u0103tianu)<\/p>\n

\u201eGenealogia nu se prosl\u0103ve\u0219te, ci se merit\u0103\u201d, reflecta c\u00e2ndva N. Iorga. Omagiind la 14 Noiembrie revenirea Dobrogei la matc\u0103, dator\u0103m sacr\u0103 aducere aminte \u0219i recuno\u0219tin\u021b\u0103 tuturor celor ce i-au p\u0103strat vie fiin\u021ba rom\u00e2nismului, osta\u0219ilor Independen\u021bei \u0219i p\u0103rin\u021bilor spirituali ai integr\u0103rii sale, dubl\u00e2nd\u00a0 t\u0103ria bra\u021bului cu ascu\u021bimea min\u021bii. Pios omagiu ziditorilor \u0219tiu\u021bi \u0219i ne\u0219tiu\u021bi de credin\u021b\u0103 \u0219i slov\u0103 rom\u00e2neasc\u0103, tuturor celor care au g\u00e2ndit \u0219i \u00eemplinit destinul dobrogean \u00een context na\u021bional!<\/p>\n

Dator\u0103m, totodat\u0103, contemporanilor \u0219i viitorimii, relevarea unor pilde pe care istoria ni le inspir\u0103:<\/p>\n

\n
• Reunirea Dobrogei este un act istoric nerevendicat partinic<\/strong>. Modestia \u00een slujirea interesului na\u021bional este proba m\u0103re\u021biei caracterelor.<\/li>\n
• Demnitatea na\u021bional\u0103 este o valoare ce se impune<\/strong>, nu se revendic\u0103 ! Interesul na\u021bional nu se tranzac\u021bioneaz\u0103<\/strong> \u0219i nu scuz\u0103 abandonarea \u201et\u0103r\u00e2mului \u00eenalt al principiilor\u201d, spre a-l cita pe I.I.C. Br\u0103tianu.<\/li>\n
• Credin\u021ba \u00een vitalitatea fiin\u021bei \u0219i destinului neamului rom\u00e2nesc<\/strong> se cuvine a fi un contrafort moral \u00eempotriva \u00eencerc\u0103rilor vremii.<\/li>\n<\/ul>\n

  C\u0103utarea de conota\u021bii na\u021bionaliste \u0219i \u201epasiunea\u201d demol\u0103rii unor simboluri na\u021bionale \u00een numele unui pretins europenism \u0219i modernismului ne s\u0103r\u0103ce\u0219te spiritual \u0219i ne \u00eendep\u0103rteaz\u0103 de filoane ale tr\u0103iniciei noastre \u00een istorie printre at\u00e2tea adversit\u0103\u021bi. (P\u0103rin\u021bii spirituali ai Europei nu au pretins negarea identit\u0103\u021bii, ci unitatea \u00een respectul diversit\u0103\u021bii care \u00eennobileaz\u0103).<\/p>\n

  \u00centr-un alt timp, la o alt\u0103 scar\u0103 istoric\u0103, repet\u0103m ast\u0103zi o obsedant\u0103 experien\u021b\u0103 istoric\u0103 sub semnul competi\u021biei cu timpul \u0219i orizonturile lumii civilizate, a \u201efoamei\u201d de resurse \u0219i calvarului unor re\u00eennoite sacrificii. \u201eLupt\u0103torii pier, dar nu \u00eengenuncheaz\u0103\u00a0 – <\/strong>spunea M. Sadoveanu \u2013 iar din dureri \u0219i \u00eencerc\u0103ri un popor iese mai tare, mai bun\u201d<\/strong> \u2013 iat\u0103 un precept de pedagogie na\u021bional\u0103 nicic\u00e2nd desuet, chiar dac\u0103 contestabil de sem\u0103n\u0103torii contemporani de iluzii (a se citi am\u0103giri) triumfaliste.<\/p>\n

  \n
  • Istoria \u00eenscrie \u00een tablele sale de bronz fapta celor ce i-au \u00een\u021beles mersul \u0219i reneag\u0103, totodat\u0103, pe impostori. S\u0103 \u0219tim aceasta cu team\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103 \u0219i bucurie !<\/li>\n
  • Tot ceea ce va fi c\u00e2nd noi nu vom mai fi este eternitatea patriei rom\u00e2ne !<\/li>\n<\/ul>\n

     <\/p>\n

    \n
    • Eseul a fost elaborat pe baza tezei doctorale a autorului – \u201eDobrogea 1878-1914. Organizare social\u0103 \u0219i administrativ\u0103\u201d -, unde se reg\u0103sesc \u0219i cuvenitele trimiteri bibliografice pentru citatele inserate. Din ra\u021biuni de cursivitate a lecturii unui text destinat publicului larg, nu am mai inserat notele bibliografice pretinse de rigoarea \u0219tiin\u021bific\u0103. Referen\u021bial, consemn\u0103m selectiv:<\/li>\n<\/ul>\n
      \n
      1. Ion I.C. Br\u0103tianu, Rom\u00e2nia \u0219i Peninsula Balcanic\u0103. Politica PNL, <\/strong>Bucure\u0219ti, \u201eIndependen\u021ba\u201d, 1913<\/li>\n
      2. Coresponden\u021ba \u00eentre I. Ionescu de la Brad \u0219i Ion Ghica<\/strong>.1846-1874<\/strong>, editat\u0103 de V. Sl\u0103vescu, Bucure\u015fti, \u201eImprimeria na\u0163ional\u0103\u201d, 1943;<\/li>\n
      3. Ion Ionescu de la Brad, Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja<\/strong>, Imprimerie du Journal de Constantinople, 1851<\/li>\n
      4. Iorga, Poporul rom\u00e2nesc \u015fi marea<\/strong>, V\u0103lenii de Munte, 1938; Rom\u00e2nii \u015fi bulgarii \u00een Dobrogea. C\u00e2teva simple observ\u0103ri nou\u0103<\/strong>, \u00een vol. \u201c1878-1928. Dobrogea. Cincizeci de ani de via\u021b\u0103 rom\u00e2neasc\u0103<\/strong>\u201d, \u201eCultura Na\u021bional\u0103\u201d, 1928; Politica Regelui Carol I. Lec\u021bii \u021binute la Universitatea din Bucure\u0219ti<\/strong>, edi\u021bia a II-a, Bucure\u0219ti, 1923<\/li>\n
      5. Memoriile regelui Carol I al Rom\u00e2niei (de un martor ocular), <\/strong>Bucure\u0219ti, \u201eUniversul\u201d<\/li>\n
      6. Les Protocoles du Congr\u00e9s de Berlin avec le Trait\u00e9 pr\u00e9liminaire de San Stephano du 19 Fevrier\/3 Mars 1878 et le Trait\u00e9 de Berlin du 13 Juillet 1878, <\/strong> Petersburg, 1878<\/li>\n<\/ol>\n

          <\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

         \u00a0 14 Noiembrie 1878. Semnifica\u021bii \u00a0 Ziua de 14 Noiembrie a fost consacrat\u0103 drept \u201eZiua Dobrogei\u201d, o sintagm\u0103 nu tocmai inspirat\u0103, \u00een opinia mea,\u00a0 suger\u00e2nd parc\u0103 mai degrab\u0103 percep\u021bia de\u2026 read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":43557,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[9],"tags":[],"yoast_head":"\n