<\/p>\n

Tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri<\/h3>\n

P\u0103strate din cele mai vechi timpuri, mo\u015ftenite \u015fi povestite de cei mai v\u00e2rstnici dintre locuitorii Dobrogei, tradi\u0163iile \u015fi obiceiurile din aceast\u0103 zon\u0103 se eviden\u0163iaz\u0103 prin ineditul lor \u015fi prin consecven\u0163a cu care sunt practicate.<\/p>\n

Unul dintre obiceiurile \u00eent\u00e2lnite \u00een zona Dobrogei este L\u0103z\u0103relul<\/strong>. Acesta este practicat \u00een samb\u0103ta de Florii, mai ales \u00een localit\u0103\u0163ile cu popula\u0163ie majoritar greceasc\u0103, precum Izvoarele. Se spune c\u0103 Laz\u0103r moare \u00een timp ce se afl\u0103 la p\u0103dure, pentru a aduce hran\u0103 pentru animalele, iar, \u00een timp ce mama \u015fi fecioarele din sat \u00eel pl\u00e2ng, din morm\u00e2ntul lui Laz\u0103r se dezvolt\u0103 un copac cu ramuri bogate. \u00cen s\u00e2mb\u0103ta Floriilor, locuitorii din Dobrogea \u00ee\u015fi \u00eempodobesc gospod\u0103riile cu crengu\u0163e de salcie.<\/p>\n

Tot \u00een Dobrogea se p\u0103streaz\u0103 \u015fi Olaria<\/strong>, o tradi\u0163ie prin care se purific\u0103 aerul \u015fi se gonesc spiritele rele din localitate. \u00cen func\u0163ie de ora\u015f, aceast\u0103 tradi\u0163ie mai poart\u0103 numele de Orarie \u015fi Hurhumbalu. Pentru a respecta aceast\u0103 tradi\u0163ie, locuitorii ora\u015felor aprind pe dealuri focuri din resturi vegetale sau din furajele consumate de animale \u00een timpul iernii. Se spune c\u0103 astfel se face loc unei vegeta\u0163ii noi \u015fi prospere.<\/p>\n

De Pa\u015fte, \u00een Dobrogea se practic\u0103 \u015fi Caloianul<\/strong>, obicei popular de aducere a ploii \u015fi a alunga seceta. Pentru respectarea acestui obicei se realizeaz\u0103 o p\u0103pu\u015f\u0103 din lut, care se \u00eengroap\u0103 pe c\u00e2mp, iar dup\u0103 o perioad\u0103 este dezgro\u015fat\u0103, rupt\u0103 \u00een buc\u0103\u0163i \u015fi \u00eempr\u0103\u015ftiat\u0103 pe c\u00e2mp. Acest gest simbolizeaz\u0103 fertilitatea, bel\u015fugul culturilor \u015fi regenerarea vegeta\u0163iei.<\/p>\n

\u00cen localit\u0103\u0163ile Niculi\u0163el, Luncavi\u0163a, V\u0103c\u0103reni, Jijila \u015fi M\u0103cin se practic\u0103 obiceiul numit Paparuda. Pentru aceasta, tinerii se stropesc cu apa. At\u00e2t tinerele, c\u00e2t \u015fi b\u0103tr\u00e2nele din localit\u0103\u0163i trebuie s\u0103 c\u00e2nte \u015fi s\u0103 danseze pentru a chema ploaia, apoi sunt udate.<\/p>\n

Practicat \u00een multe dintre zonele \u0163\u0103rii, Colindatul este unul dintre obiceiurile care \u00eenc\u0103 se mai p\u0103streaz\u0103 \u015fi \u00een Dobrogea. Copiii merg \u015fi colind\u0103 \u00een diminea\u0163a dinaintea s\u0103rb\u0103torii de Cr\u0103ciun, dar \u015fi \u00een restul zilei p\u00e2n\u0103 seara t\u00e2rziu. \u00cen unele zone, \u00eenc\u0103 se mai adun\u0103 fl\u0103c\u0103ii \u015fi pornesc \u00een cete pentru a colinda pe la rude \u015fi prieteni \u015fi a aduce spiritul Cr\u0103iunului \u00een casele oamenilor, prin c\u00e2ntecele tradi\u0163ionale.<\/p>\n

\u00cen localit\u0103\u0163ile Niculi\u0163el, Valea Teilor, Greci, Enisala, se practic\u0103 colindatul cu m\u0103\u015fti – „Ursul”, „Brezaia”, „Capra” -, \u00een seara Ajunului de Cr\u0103ciun. \u00cen schimb, \u00een ora\u015ful M\u0103cin se merge cu „Capra” \u00een ajunul Anului Nou.<\/p>\n

\u00cen Ajunul Cr\u0103ciunului, \u00een zona M\u0103cinului, tinerii merg cu „Oleleul”, obicei prin care se adun\u0103 mai mul\u0163i tineri, care bat cu tal\u0103ngile \u00een p\u0103m\u00e2nt, a\u015feza\u0163i \u00een cerc sau semicerc \u00een fa\u0163a gospod\u0103riilor pe care vor s\u0103 le colinde. Se spune c\u0103, prin acest gest, sunt protejate gospod\u0103riile de spiritele rele.<\/p>\n

Totodat\u0103, „Mosoiul” se practic\u0103, \u00een prezent, numai la Luncavi\u0163a, acesta fiind un obicei al colindatului cu m\u0103\u015fti, devenit emblematic.<\/p>\n

\u00cen ziua de Anul Nou se practic\u0103 Sem\u0103natul, copiii merg\u00e2nd din cas\u0103 \u00een cas\u0103 pentru a arunca cu boabe de gr\u00e2u \u015fi a le ura toate cele bune gazdelor \u00een noul an. Aceast\u0103 tradi\u0163ie este de bun augur pentru rodul p\u0103m\u00e2ntului.<\/p>\n

Tot \u00een ziua de Anul Nou, copiii merg cu Sorcova pe la casele oamenilor, pentru a le ura un un bun \u015fi numai bucurii.<\/p>\n

Boboteaza, obicei\u00a0practicat pe 6 ianuarie, const\u0103 \u00een recuperarea de c\u0103tre fl\u0103c\u0103i a crucii aruncate \u00een apa Dun\u0103rii, dovedind astfel trecerea lor \u00een r\u00e2ndul b\u0103rba\u0163ilor.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Tradi\u0163ii \u015fi obiceiuri P\u0103strate din cele mai vechi timpuri, mo\u015ftenite \u015fi povestite de cei mai v\u00e2rstnici dintre locuitorii Dobrogei, tradi\u0163iile \u015fi obiceiurile din aceast\u0103 zon\u0103 se eviden\u0163iaz\u0103 prin ineditul lor\u2026 read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2718,"parent":39,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":[],"yoast_head":"\n