![\"\"](\"https:\/\/turism-macin.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/07\/muntii_macin_harta.jpg\")
<\/a>Sursa hart\u0103 – Andrei Raftopol<\/p><\/div>\n
Resursele turistice naturale nu lipsesc din zona ora\u015fului M\u0103cin, dimpotriv\u0103 fac ca acest loc s\u0103 fie unul care st\u00e2rne\u015fte interesul turi\u015ftilor de la an la an.<\/p>\n
Un exemplu \u00een acest sens este Parcul Na\u021bional Mun\u021bii M\u0103cinului, care, de la an la an, st\u00e2rne\u015fte un interes din ce \u00een ce mai mare trec\u0103torilor \u015fi contribuie la o mai bun\u0103 cunoa\u015ftere de c\u0103tre rom\u00e2ni \u015fi str\u0103ini a zonei dobrogene.<\/p>\n
Parcul Na\u0163ional Mun\u0163ii M\u0103cinului a fost declarat Rezerva\u021bie a Biosferei \u00een anul 1998, fiind singura zon\u0103 din Uniunea European\u0103 unde ecosistemele specifice stepei se \u00eent\u00e2lnesc al\u0103turi de p\u0103duri submediteraneene \u0219i balcanice. \u00cen Parcul Na\u0163ional Mun\u0163ii M\u0103cinului se \u00eent\u00e2lnesc peste 3.400 de specii de flor\u0103 \u0219i faun\u0103, dar \u0219i suprafe\u021be importante de vegeta\u021bie stepic\u0103.<\/p>\n
Parcul Na\u0163ional Mun\u0163ii M\u0103cinului este parte integrant\u0103 a Re\u0163elei Natura 2000, fiind singurul parc na\u0163ional din Europa constituit pentru protec\u0163ia \u015fi promovarea biodiversit\u0103\u0163ii din bioregiunea stepic\u0103.<\/p>\n
Unicitatea peisagistic\u0103 este dat\u0103 de forma\u021biunile megalitice granitice \u0219i contrastul dintre peisajul de step\u0103 de pe creste \u0219i vegeta\u021bia forestier\u0103 de la baza mun\u021bilor.<\/p>\n
De\u015fi cu greu se aseam\u0103n\u0103 cu ni\u015fte forma\u0163iuni muntoase, av\u00e2nd \u00een vedere \u00een\u0103l\u0163imea mica, Mun\u0163ii M\u0103cin sunt recunoscu\u0163i drept cei mai vechi mun\u0163i Rom\u00e2nia, iar cercet\u0103torii – dar \u015fi turi\u015ftii – manifest\u0103 un interes deosebit tezaurului natural existent \u00een aceast\u0103 zon\u0103: geologic, botanic, zoologic.<\/p>\n Interesul este validat de cercet\u0103ri care arat\u0103 c\u0103 \u00een zon\u0103 se g\u0103sesc \u0219i roci de acum 650 de milioane de ani. Cel mai \u00eenalt punct este V\u00e2rful \u021au\u021buiatu (Greci), care are o \u00een\u0103l\u021bime de 467 de metri \u0219i care este culmea \u00eentregului podi\u0219 dobrogean. Peisajul mun\u021bilor este pres\u0103rat cu monoli\u021bi eroda\u021bi care pot lua diferite forme, \u00een func\u0163ie de imagina\u0163ia celor care viziteaz\u0103 zon\u0103.<\/p>\n \u00cen prelungirea V\u00e2rfului \u0162u\u0163uiatu, spre nord – vest, se afl\u0103 v\u00e2rful Pietrosul Mare (426 metri) \u0219i culmea Pietrosu, dup\u0103 care \u00een\u0103l\u021bimile scad treptat, ajung\u00e2nd la 100 – 170 metri, \u00een apropiere de localitatea V\u0103c\u0103reni, iar \u00een pintenul Bugeacului ajung chiar la 95 metri.<\/p>\n Spre sud – est de v\u00e2rful \u021au\u021buiatu, culmea principal\u0103 a Mun\u021bilor M\u0103cin se continu\u0103 printr-o serie de culmi deluroase, precum Dealul Costiag (428 metri), Dealul Negoiu, cu v\u00e2rful Piatra Mare (380 metri), Dealul lui David (354 metri), Dealul Crapcea (344 metri), Dealul Carapcea \u0219i Dealul Carpelit (350 m).<\/p>\n Urmeaz\u0103, spre vest, prima culme secundar\u0103, numit\u0103 Culmea Cheii, cu v\u00e2rful Pricopan (370 metri) \u0219i masivul Maegina (285 metri), care se \u00eendreapt\u0103 convergent prin Dealul Carapacea tot spre Dealul Carpelit. Imagina\u0163ia trec\u0103torilor este pus\u0103 la lucru \u00een special pe Culmea Pricopanului. Aici, au fost identificate 562 specii de plante superioare \u015fi 14 asocia\u0163ii floristice ierboase, iar 72 de taxoni sunt considera\u021bi pe cale de dispari\u021bie.<\/p>\n Tot spre vest, urmeaz\u0103 a doua culme secundar\u0103, paralel\u0103 cu cele precedente, format\u0103 din mai multe masive mamelonare, cu caracter insular, \u00eenecate \u00een loess \u0219i a\u0219ezate \u00een culise, \u00een care se deosebesc dealurile Orliga (117 metri), Carcaliu (95 metri), Piatra R\u00eeioas\u0103 (112 metri), Priopcea (409 metri) \u0219i Mircea Vod\u0103 (206 metri). Acestea sunt constituite din cuar\u021bite, care predomin\u0103 \u00een masivul Priopcea, din mica\u0219ituri, filite \u0219i dezvoltate \u00een plin\u0103 zon\u0103 stepic\u0103, joas\u0103.<\/p>\n Ultimele \u00een\u0103l\u021bimi, care se prezint\u0103 sub form\u0103 de masive cu totul izolate, sunt Iacobdeal, cu v\u00e2rful Victoria (341 metri), \u0219i Piatra Ro\u0219ie (ambele constituite din granite), apoi Dealurile Bujoarele (380 metri), \u00een care apar gresii, \u0219isturi \u0219i calcare de v\u00e2rst\u0103 devonian\u0103.<\/p>\n<\/a>Mun\u021bii M\u0103cinului reprezint\u0103 martorul rezidual cel mai evident al orogenezei hercinice de la sf\u00e2r\u0219itul paleozoicului cu aspect de \u201einselberg\u201f (munte insul\u0103). Ei ocup\u0103 col\u021bul de nord – vest, ridic\u00e2ndu-se deasupra Ostrovului Br\u0103ilei cu peste 300 – 400 metri \u0219i se prelungesc sub forma unei culmi \u00eenguste deluroase (numit\u0103 Pintenul Bugeacului) p\u00e2n\u0103 \u00een apropiere de Gala\u021bi.<\/p>\n
\nProcesul de dezagregare al rocilor este activ, rezult\u00e2nd peisaje arhaice cu aspect ruiniform. M\u0103cinul este, a\u015fadar, o sintez\u0103 a principalelor perioade geologice din \u0163ara noastr\u0103.<\/p>\n<\/a><\/p>\n