<\/p>\n

Prof. Sorin Mure\u0219anu<\/strong><\/em><\/p>\n

\u00centorc\u00e2ndu-se nostalgic la anii copil\u0103riei \u0219i tinere\u021bii sale, petrecute pe aceste meleaguri, Gheorghe Banea, profesor, literat \u0219i mare mutilat al Marelui R\u0103zboi, cum a intrat \u00een istorie prima conflagra\u021bie mondial\u0103 a sec. al XX-lea, \u00ee\u0219i amintea de \u201eun t\u00e2rgu\u0219or ne\u00eensemnat, cu o via\u021b\u0103 domoal\u0103, cu toate c\u0103 pe malul Dun\u0103rii se \u00eencarc\u0103 vara destule gr\u00e2ne adunate de prin \u00eemprejurimi sau piatr\u0103 de granit, bun\u0103 pentru pavatul str\u0103zilor altor ora\u0219e ale \u021b\u0103rii, \u00een caice sau ceamuri. Uli\u021bele t\u00e2rgului nu sunt pietruite, ci sunt a\u0219a cum le-a l\u0103sat Dumnezeu, adic\u0103 de p\u0103m\u00e2nt, uscate \u0219i a\u0219ternute cu un strat gros de praf vara, pe secet\u0103, noroioase c\u00e2nd plou\u0103 \u0219i e vreme rea. Cum \u00eens\u0103 or\u0103\u0219elul este a\u0219ezat pe un fel de costi\u0219\u0103 \u00een amfiteatru, apele se scurg repede la vale. De departe locul pare pitoresc cu cele dou\u0103 geamii ce-\u0219i \u00eenal\u021b\u0103 \u00een sus minaretele zvelte. C\u00e2te un acoperi\u0219 ro\u0219cat de olane sau de tabl\u0103 sclipe\u0219te printre petele de verdea\u021b\u0103. \u00censpre st\u00e2nga \u0219i \u00een fund, drept \u00een fa\u021b\u0103, cum vii dinspre Dun\u0103re, pe \u0219oseaua bun\u0103, sunt mahalalele rom\u00e2nilor care s-au \u00eentins \u0219i au cople\u0219it cele dou\u0103 mahalale \u2013 bulg\u0103reasc\u0103, \u00een fa\u021b\u0103, pe vale \u0219i turceasc\u0103 \u00een dreapta, pe cetate. Aceste dou\u0103 mahalale s-au ruinat, s-au chircit din ce \u00een ce, p\u00e2n\u0103 nu se mai cunoa\u0219te nimic din ele, s-au \u00eenecat de tot \u00een marea rom\u00e2nilor\u2026\u201d (Gh. Banea, Muschetari \u00een Balcani, Editura \u201eMinerva\u201d, 1982, p. 174).<\/p>\n

\u00centregind peisajul m\u0103cinean al \u00eenceputului sec. al XX-lea, alte relat\u0103ri ale timpului plaseaz\u0103 spre nordul a\u0219ez\u0103ri \u201eMoara din deal\u201d, m\u0103rginit\u0103 de f\u00e2nt\u00e2na \u201eLa vulcan\u201d, amintind, zice-se, de un str\u0103vechi crater vulcanic \u00een vecin\u0103tatea c\u0103ruia fusese s\u0103pat\u0103, iar la sud \u201eMoara din vale\u201d, ascuns\u0103 \u201eca un haiduc printre s\u0103lcii b\u0103tr\u00e2ne pe malul Dun\u0103rii\u201d. (\u201eLuceaf\u0103rul\u201d M\u0103cinului, 15 aprilie 1929, )<\/p>\n

Din peisaj nu lipsea, desigur, impozanta \u0218coal\u0103 de b\u0103ie\u021bi \u0219i fete (\u0218coala Veche, cum este \u00eendeob\u0219te cunoscut\u0103 de localnici), despre care N. Iorga \u0219i Spiru Haret, care o vizitaser\u0103, spuneau c\u0103 era printre cele mai frumoase edificii de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt din Dobrogea dinaintea Marelui R\u0103zboi. Localnicii o ridicaser\u0103 prin subscrip\u021bie public\u0103, resursele bugetare ale \u201eConsiliului comunei urbane\u201d fiind insuficiente.<\/p>\n

Zilnic, conform orarului (7,30-10-13-17,30), vaporul \u201eIndependen\u021ba\u201d, cel mai vechi vas fluvial al NFR (lansat la ap\u0103 \u00een 1878 \u0219i onorat \u00een prima sa c\u0103l\u0103torie de la Turnu-Severin de prezen\u021ba la bord a Principelui Carol I), asigura leg\u0103tura pe ap\u0103 cu Br\u0103ila; ca auxiliare ale acestuia, \u00eentre M\u0103cin \u0219i Ghecet (Sm\u00e2rdan) circulau \u201ela orice or\u0103\u201d \u201etaxicourile\u201d. (Ibidem)<\/p>\n

La poalele muntelui, la \u201eCheia\u201d, se oficia anual, pe locul unei bisericu\u021be s\u0103pate \u00een piatr\u0103, cu origini cre\u0219tine timpurii, dac\u0103 nu cumva chiar romane, cum sugera tradi\u021bia locului, s\u0103rb\u0103toarea \u201eIzvorului T\u0103m\u0103duirii\u201d. (Idem, 10 mai 1929,)<\/p>\n

Imaginea, oarecum idilic\u0103 a M\u0103cinului \u00eenceputului de veac XX, contrasta dramatic cu aceea evocat\u0103 \u00een num\u0103rul din 15 aprilie 1929 al \u201eLuceaf\u0103rului M\u0103cinului\u201d – primul ziar m\u0103cinean – care observa urmele \u201edureros de vizibile\u201d \u00eenc\u0103 l\u0103sate de r\u0103zboi \u0219i \u00een molcoma urbe nord-dobrogean\u0103: \u201eR\u0103sboiul a transformat M\u0103cinul \u00eentr-o ruin\u0103 jalnic\u0103\u2026 Cl\u0103diri ruinate sau complect\u00a0 d\u0103r\u00e2mate, locuri virane \u00een care cresc m\u0103r\u0103cini se \u00eentind acolo unde, \u00eenainte de r\u0103sboiu, se ridicau cl\u0103diri frumoase.\u201d (\u201eLuceaf\u0103rul\u201d M\u0103cinului, 15 aprilie 1929, ) \u00centre acestea, cele ale judec\u0103toriei, prim\u0103riei, preturii, poli\u021biei \u0219i \u201etoate organele oficiale\u201d ad\u0103postite \u00een \u201em\u0103rea\u021ba cl\u0103dire\u201d a pompos-numitului \u201ePalat administrativ\u201d, edificiu cu etaj ce amintea de epoca otoman\u0103.<\/p>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Prof. Sorin Mure\u0219anu \u00centorc\u00e2ndu-se nostalgic la anii copil\u0103riei \u0219i tinere\u021bii sale, petrecute pe aceste meleaguri, Gheorghe Banea, profesor, literat \u0219i mare mutilat al Marelui R\u0103zboi, cum a intrat \u00een\u2026 read more →<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[9],"tags":[],"yoast_head":"\n